Washington Post a alungat azi de la lucru vreo 300 de reporteri, inclusiv pe cei din Ucraina și din alte zone de război. Washington Post a fost preluat în 2013 de către Jeff Bezos, proprietarul Amazon. Azi Bezos este unul dintre cei mai bogați 5 oameni de pe planetă. Iar tirajul Washington Post a coborât de la 448000 exemplare în 2013 la 97000 de exemplare (ediția cotidiană) acum.
Ca să înțelegeți ce înseamnă aceste cifre, vă dau o comparație. ZdG are un tiraj de 20000 de exemplare la o populație de 2,4 milioane, iar WP are 97000 exemplare la o populație de 340 de milioane. Adică un exemplar de ZdG ar reveni la 120 de cetățeni ai Moldovei, iar un exemplar de WP – la 3500 de americani. (WP e cotidian, ZdG apare doar o dată pe săptămână).
Scăderea dramatică a tirajului WP nu e cauzată de trecerea la digital, căci ziarul New York Times, de ex, are în continuare peste jumătate de milion de abonați. Scăderea dramatică a tirajului e legată de deciziile proprietarului, care, personal, s-a îmbogățit tot mai mult, în timp ce jurnalismul sărăcea.
Washington Post va rămâne pentru totdeauna în istoria jurnalismului de investigație cu magnificul caz Watergate (1974), când președintele SUA Nixon a trebuit să renunțe la fotoliul din Casa Albă datorită dezvăluirilor jurnaliștilor de investigație.
Din 1933 până în 2013, acest ziar a aparținut dinastiilor Meyer-Graham, care nu erau doar proprietari, ci lucrau în acea redacție. Ultima reprezentantă a familiei Graham angajată la Washington Post a fost Lally Weymouth. A fost la Chișinău în octombrie 2022, ca să scrie o istorie despre Moldova, aflată între război și UE.
Lally a decedat pe 29 septembrie 2025. Știa deja că cel mai bogat proprietar de ziar din lume distruge cu viteză nu doar ziarul părinților și bunicilor săi, ci și unul dintre cele mai reputate ziare din lume.
Ceea ce se întâmplă cu Washington Post acum (înființat în 1877) conține lecții de învățat pentru toate redacțiile din lume. Și pentru toți cititorii din lume. Eficiența unei redacții nu vine de la investitorii bogați, ci de la calitatea jurnalismului și de la modul în care este servit interesul public. Și de la susținerea fiecărui cititor în parte.
Nimic nu e veșnic, nici ziarele, nici democrațiile, nici drepturile, nici libertățile. Le avem fix atât cât ne îngrijim de ele. Atunci când lăsăm ceea ce ne trebuie pe mâna altora, va aparține altora.



