În Lindenfeld (trad. Câmpul cu tei), din Caraș-Severin, se ajunge pe un drum care trece prin Poiana Buchin. Turiștii care fac trasee prin Munții Semenicului știu locul. E un sat care a fost abandonat în anii `80. Aici au locuit peste 300 de locuitori de etnie germană, iar acum au rămas doar case părăsite și ziduri care stau să cadă.
După 1990 nu a mai rămas nimeni. Vecinii din alte sate spun că nemții și-au lăsat casele deschise, cu mobilă, vase și chiar rufele pe sârmă.
„Începând cu anul 1986, deja toată populația satului Lindenfeld era plecată”, a povestit primarul comunei Buchin, Gheorghe Coilă, pentru Știrile TVR.
Există și o speranță că satul ar putea prinde din nou viață. Mai mulți urmașii ai localnicilor din Lindenfeld au venit în România pentru a-și revendica proprietățile.
Lindenfeld, satul din România care își caută locuitorii ce l-au părăsit

https://www.facebook.com/lindenfeldsatulparasit/
Lindenfeld a fost întemeiat în anul 1828 de către coloniști germani veniți din Boemia, împreună cu Buchin, Brebu Nou și Poiana. Pană în 1960 Lindenfeld avea propria structură a satului, cu școală, casă comunitară, propria electricitate și alimentare cu apă. În cele din urmă, locuitorii s-au mutat în Caransebeș, Buchin sau Brebu Nou.[5]
Întâii coloniști au fost recrutați în perioada 1827-28 pentru apărarea Banatului împotriva turcilor pe linia de comandă a graniței militare bănăteană. Primele 56 de familii boeme, cu care urma să se stabilească cinci localităti, au ajuns în toamna târzie din 1827 la Slatina-Timiș. Aici au iernat în casele de frontieră ale Regimentului de granită valaho-ilir nr. 13. Al doilea val, care a constat din 506 de familii, a sosit în primăvara anului 1828. [4]
Lindenfeld a fost întemeiat în toamna anului 1828 cu 36 de familii, dar, după o scurtă perioadă de timp, au existat o mulțime de nemulțumiri în această așezare. Pentru construirea caselor lor, coloniștii au trebuit mai întâi să taie copacii necesari, pentru pământul promis padurea trebuia taiată, autoritățile militare nu își ofereau sprijinul, iar climatul era aspru. Astfel, în toamna anului 1833, toate așezările nou așezate au fost abandonate. Germanii aveau de ales fie să se întoarcă în Boemia, fie să se stabilească într-un alt loc în Imperiul Austriac. 268 de familii s-au stabilit în principal în: Lugoj, Bacova, Darova, Recaș, Măureni, Liebling, Nițchidorf, Ciacova și Jimbolia. În același an, 18 familii din Poiana s-au mutat în casele abandonate din Lindenfeld. Din primele 36 de familii, niciuna nu a mai revenit in Lindenfeld, acesta fiind motivul pentru care locuitorii Lindenfeldului sărbătoreau anul 1833 ca an de fondare al localitatii lor.[4]