Bunicile mele, atât cea din Vrancea, cât și cea din Neamț, le plămădeau — doar făină, apă și sare — înainte de Ignat, frământau la ele vreo două ore, apoi le întindeau pe o pernă cu față nouă. Coapte pe plită, ieșeau subțiri ca hârtia. Abia în Ajun le însiropau și le încărcau cu miere, miez de nucă și coajă de lămâie. Acum le face mama și, deși sunt plecat de „acasă” de aproape două decenii, n-a trecut an să nu ne trimită. Să aveți un Crăciun îmbelșugat și tihnit.
media advertising
![](https://mapamond.media/wiseme.png"){kind=small}
